Utilizarea substantelor biologic active la vita de vie
Intrucat majoritatea operatiilor in verde se efectueaza manual cu un numar mare de lucratori si intr-o perioada restransa de timp, in ultimii ani se studiaza destul de eficient diferite modalitati de efectuare a acestor lucrari prin utilizarea unor substante chimice cu acelasi efect. Utilizarea substantelor bioactive se practica cu rezultate bune in multe tari cu viticultura bine dezvoltata atat la soiurile de struguri pentru masa, cat si la cele tehnice.
Aplicarea substantelor chimice active (stimulatori si retardanti) in perioada de vegetatie are drept scop reglarea procesului de crestere cantitativa si calitativa a viitoarei recolte – a bobitelor si ciorchinilor si accelerarea sau retinerea maturarii strugurilor. Din aceasta categorie de substante chimice fac parte substantele fitoregulatoare, care inhiba cresterea lastarilor (retardanti), substantele care stimuleaza legatul florilor si cresterea bobitelor (biostimulatori), precum si substantele care intrerup vegetatia (defolianti si desecanti).
In scopul stoparii cresterii lastarilor in timpul infloririi si la intrarea strugurilor in parga se folosesc o serie de substituenti hormonali, cum ar fi cicocelul, care blocheaza activitatea meristemelor apicale ale lastarilor si provoaca cresterea copililor. Prin stropirea vitelor cu cicocel lungimea lastarilor se reduce pana la 50%, insa ei devin mai grosi. Tratarea se face cu solutie in concentratie de 300 ppm in preajma infloririi, pentru a favoriza legatul florilor si, ca urmare, pentru sporirea productiei de struguri.
O alta substanta hormonala este ethrelul, care determina reducerea din crestere a lastarilor cu 27-56% si sporirea continutului in azot in frunze. Tratarea se aplica la 4-6 saptamani dupa inflorire, cu solutii in concentratii variabile de 500-1200 ppm. Alarul administrat in preajma infloririi, cu concentratia de 200 ppm, stagneaza cresterea lastarilor, marind concentratia clorofilei in frunze. Acest preparat, fiind administrat in preajma infloririi, favorizeaza legatul florilor. Acidul a-naftil acetic inhiba puternic cresterea lastarilor, prin stropiri cu solutii apoase in concentratie de 0,5% la intrarea strugurilor in parga. Tratamentul inlocuieste carnitul lastarilor. Stimularea cresterii ciorchinilor si bobitelor se obtine prin efectuarea tratamentelor cu substituenti hormonali de tipul acidului giberilinic in concentratie de 50-100 ppm, dupa 4-5 zile de la terminarea infloririi, care favorizeaza legarea florilor, inlocuind polenizarea suplimentara, iar la soiurile apirene determina cresterea boabelor de 1,5-2,0 ori.
Tratarea cu acidul clor-fenoxiacetic favorizeaza legatul florilor la soiurile predispuse la cadere. Stropirea se face la sfarsitul perioadei de inflorire cu solutii in concentratie de 5-10 ppm. Plivitul chimic a lastarilor se efectueaza cu substante desecante sau cu substante care inhiba intrarea mugurilor in vegetatie.
Fertilizarea vitei de vie pe rod
1. Fertilizarea vitei de vie pe rod. Ingrasaminte organice si minerale. Ingrasamintele, in special cele organice, imbunatatesc insusirile chimice ale solului, structura lui, reduc influenta negativa a substantelor nocive eliminate in sol de sistemul radicular.
Introducerea sistematica a ingrasamintelor influenteaza pozitiv cresterea si dezvoltarea plantelor, calitatea productiei si longevitatea plantatiei viticole. Vita de vie rascumpara foarte efectiv ingrasamintele utilizate (de 4-6 ori fata de cheltuielile de producere). Aceasta se explica prin faptul, ca fertilitatea solului este limitata si ca vita de vie, planta multianuala, necesita cantitati considerabile de substante nutritive la formarea recoltelor.
In conditiile Romania conform datelor lui S. Bondarenco si a. savanti, la 1 tona de struguri se extrage din sol anual 5-8 kg azot, 1,5-2,5 kg fosfor, 5-7 kg potasiu, 50-70 g fer, 10-15 g clor, 15 g mangan, 8 g bor, 40 g cupru, 6 g zinc.
La introducerea ingrasamintelor se va tine cont de necesitatea vitei de vie in substante nutritive si de fertilitatea solului
Pentru sustinerea necesitatii vitei de vie in substante nutritive si ameliorarea insusirilor fiziochimice si biologice ale soiului se folosesc ingrasaminte organice, minerale, bacteriene si amendamente.
Ingrasamintele organice: gunoi de grajd, compost, mranita, turba, zeama de baligar, siderate etc. Ingrasaminte minerale produse pe cale industriala:
Cu azot Salpetrul amoniacal (NH4NO3 – 34,7-35,0 % N), salpetrul de sodiu (NaNO3 – 16 % N), sulfat de amoniu (NH4SO4 – 20,5-21,0 % N), ureea sau carbamida (CO(NH2)2 – 46 % N), apa amoniacala (NH4OH)
Cu fosfor Superfosfat (Ca(H2PO4)H2O+2CaSO4 – 14-20% P2O5), faina de fosfor (Ca3(PO4)2 – 14-22 % P2O5), superfosfat saturat cu amoniac, superfosfat dublu (Ca(H2PO4)H2O– 40-50% P2O5) combinate sau compuse Nitrofosca cu continut diferit de NPK – 10-12 % NPK sau 36-45 % NPK, nitrofosul (20-25 % N si 14-19 % P2O5), nitroamofosca (16-18 % NPK), carboamofos (25 % N si 32 % P2O5), amofos (10-12 % N si 45-50 % P2O5), diamofos (20-21 % N si 51-53 % P2O5), meta si polifosfati de amoniu si potasiu (80-96 % NPK). microingrasaminte (cu microelemente) Bor – acidul boric (17 % B), borax (11,32 % B); Mangan – sulfatul de mangan (24,6 % Mn); Zinc – sulfatul de zinc (22,8 % Zn); Molibden – molibdatul de amoniu (54,3 % Mo); Cobalt – sulfatul de cobalt (21 % Co).
Unele ingrasaminte minerale cu macroelemente contin si adausuri de microelemente, spre exemplu, nitrofosca. Ingrasaminte bacteriene: fosfobacterinul si azotobacterinul (azotogenul).
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
– Alexandrescu I. C., Oslobeanu M., Gianu L., Pituc P. Mica enciclopedie de viticultura. – Iasi: Glasul Bucovinei, 1994
– Alexandrescu I., Pituc P., Babusanu V., Chivu D. Viticultura practica sezoniera (vol. I). iasi: Danaster, 1998. – 500 p.
– AvramD.Tudosie. Vita de vie – rod al pamantului si almuncii. – 1992
– Bratco D., Adascalitei M., Corobca V. Operatii in verde in plantatiile viticole. – 2003.
– Cartea vinificatorului. / colectiv de autori. –Chisinau:Uniunea scriitorilor, 1992
– Corobca V., Nicolaescu Gh. Taierea si formarea vitei de vie. – 2002
– Dejeu L., Georgescu M. Infiintarea plantatiilor viticole si intretinerea lor in primii ani de la plantare. – Bucuresti: Ceres, 1992
– Dejeu L., Georgescu M., Refacerea capacitatii de rodire a viilor. – Bucuresti: Ceres, 1993
– Georgescu Magdalena, Dejeu L., Lucrari si operatiuni in verde la vita de vie. – Bucuresti: Ceres, 1993. – 61 p.
– Ghidul viti-vinicol al fermierului. / colectiv de autori, coordonator prof., dr. Taran Nicolae. –2003
– Grape pest management. University of California. 1992. – 400 p.
– Perstniov N., Surugiu V., Morosan E., Corobca V. Viticultura. 2000. – 503 p.
– Perstniov N., Nicolaescu G., Stirbu A.Tehnologia de cultivare a soiurilor de struguri de masa. // Viticultura si Vinificatia inRomania. 2007, nr. 1, p. 10-13.
– Registrul soiurilor de plante al Republicii Romania. –2007
– Tudosie D.Avram. Vita de vie- rod al pamantului si al muncii. Universitas, 1992.
VoineacV.Mijloace biologice in protectia integrata a plantelor
